Magistrații explică încetarea procesului penal față de fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Cosntantinescu Nicușor Daniel. Procesul penal s-a încetat în principal în urma intervenției prescripției răspunderii penale.Magistrații au constatat că, în conformitate cu interpretarea Curții Constituționale privind termenele de prescripție și lipsa unor cauze legale de întrerupere a acestora în perioada relevantă, termenul legal pentru tragerea la răspundere penală pentru faptele imputate inculpatului (care au avut loc în 2012 și 2013) expirase înainte de pronunțarea sentinței. Mai exact, Tribunalul Constanța constată faptele pentru care procurorii DNA Constanța l-au trimis în judecată pe Nicușor Constantinescu.
Deși instanța a considerat că faptele constituiau infracțiunea de abuz în serviciu, dreptul penal prevede termene limită (prescripție) în care o persoană poate fi urmărită și judecată pentru o infracțiune. Dacă aceste termene se împlinesc, răspunderea penală se stinge, iar procesul penal trebuie să înceteze, chiar dacă fapta a fost comisă.
Explicația instanței
Faptele constatate de instanță
În fapt, din raportul întocmit de Curtea de Conturi, filele 27-280, vol 8, ca urmare a controlului realizat la Consiliul Județean Constanţa, raport care se coroborează cu înscrisurile ridicate de organele de urmărire penală de la Consiliul Județean Constanţa, volumele 6 şi 7 urmărire penală, a rezultat că inculpatul, din postura de preşedinte al Consiliului Județean Constanţa, a inițiat o hotărâre (HCJ 152/15 mai 2009) prin care a fost împuternicit să semneze un protocol de colaborare cu Romsilva – Direcția Silvică Constanța, cu scopul de a efectua lucrări de reabilitare la obiectivul Herghelia Mangalia, deşi acesta nu se afla nici în patrimoniul, nici în administrarea CJ Constanţa.
Demersurile fostului președinte CJC privind Herghelia Mangalia
Din procesul-verbal de ședință a Consiliului Județean Constanța nr. 10253/28.05.2009 a rezultat că iniţiatorul acestui proiect de hotărâre a fost inculpatul, care, ulterior, a şi semnat Hotărârea 152/2009, de aprobare a Protocolului, precum şi protocolul. În paralel, demonstrând astfel că avea cunoştinţă despre situaţia juridică a obiectivului Herghelia Mangalia, inculpatul Constantinescu Nicușor-Daniel a demarat demersurile necesare pentru ca acesta să fie trecut, prin Hotătâre de Guvern, din patrimoniul RNP Romsilva în domeniul public al Judeţului Constanţa şi în administrarea Consiliului Județean Constanţa, fiind adoptată hotărârea nr. 409, din octombrie 2012, prin care inculpatul Constantinescu Nicușor-Daniel a fost împuternicit să întreprindă demersurile necesare în vederea preluării în domeniul public al județului a Hergheliei Mangalia.
Tentativele de a trece Herghelia pe domeniu public
Pentru realizarea acestui obiectiv, inculpatul a transmis, în octombrie 2012, prefectului Judeţului Constanţa, o notă de fundamentare, notă transmisă ulterior Guvernului României, pentru a dispune cu privire la trecerea bunului în domeniul public a judeţului Constanţa. Prin adresa nr 26418/01.04.2013 Secretariatul General al Guvernului a cerut Consiliului Județean Constanța să transmită un set de documente necesare promovării proiectului de act normativ, printre care și acordul RNP Romsilva. La data de 15 aprilie 2013 RNP Romsilva a informat Consiliul Județean Constanța că pentru emiterea acordului sunt necesare o serie de documente, acestea fiind transmise. La data de 2 octombrie 2013 RNP Romsilva a transmis Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice un răspuns negativ cu privire la acord, arătând că nu poate emite un astfel de acord întrucât nu are o astfel de competență, calitatea de administrator fiindu-i acordată prin lege.
Despre lucrările de reabilitare a Hergheliei Mangalia, plătite din fondurile CJC, fără să fie în patrimoniu
În baza protocolului iniţial, a fost semnat un al doilea protocol cu Romsilva – Direcția Silvica Constanța, prin HCJ 153 din 22.05.2013 și actele adiționale cu numerele 42/04.06.2013, 45/10.10.2013 și 47 la contractul cadru nr. 736/17.03.2004 încheiat între RAJDP și Consiliul Județean Constanța, acte în baza cărora s-a stabilit, în esenţă, că se vor demara lucrări de reabilitare la Herghelia Mangalia (modernizarea/reabilitarea imobilelor ce alcătuiesc acest obiectiv, a căilor de acces, a sistemului de irigații, scurgeri și aducțiuni dar și pentru executarea unor lucrări de amenajare peisagistică), plătite din fondurile Consiliului Județean Constanţa, fără ca acest obiectiv să fie în patrimoniul CJ Constanţa.
Costurile și execuția lucrărilor: 3.508.311,09 lei
Cheltuielile pentru lucrările de amenajare la Herghelia Mangalia au fost suportate din bugetul Consiliului Județean Constanța, ca urmare a unei sentințe judecătorești care obliga RAJDP la plată (3.508.311,09 lei). Lucrările au fost efectuate de RAJDP și o societate (condusă de un angajat al Regiei). RAJDP a încheiat un contract de cesiune a lucrărilor (428.621,92 lei, fără TVA) cu această firmă, s-a realizat o recepție parțială, dar recepția finală a fost blocată de RAJDP. Lucrările au inclus construirea unei tribune, a unei terase și pavarea aleilor.
Costurile acestora au fost achitate cu bani din bugetul Consiliului Județean Constanța, în urma obținerii de către RAJDP a sentinței civile nr. ****/CA/05.11.2015 prin care instituția publică a fost obligată la plata sumei de 3.508.311,09 lei (…) (contravaloare lucrări amenajare Herghelia Mangalia în scopul exploatării turistice). (…) La data de 22 iulie 2013 între cele două părți contractante a fost încheiat procesul verbal de recepție parțială. Încercarea executantului de a face recepția finală a fost blocată de beneficiarul mediat, RAJDP Constanța. Lucrările au constat în edificarea unei tribune și a unei terase și în pavarea unor alei. Valoarea contractului de cesiune a fost de 428.621,92 lei, exclusiv TVA.
Printre martori, fostul vicepreședinte CJC, Darie Gheorghe, fostul director RJDP, foști directori ai sectoarelor din CJ
Cronologia evenimentelor a fost confirmată şi de depoziţiile martorilor audiaţi în cauză. Astfel, din declarația martorului Gîmbuțeanu Adrian George, directorul Regiei Județene de Drumuri și Poduri Constanța în perioada respectivă, a rezultat că dispoziția verbală de începere a lucrărilor a fost dată de vicepreședintele Consiliului Județean Constanța, Darie Gheorghe, care i-a spus că inculpatul Constantinescu Nicușor Daniel, dorește ca lucrarea să fie terminată până la data de 1 august sau 15 august. De asemenea, din depoziţia martorei Tăicuțu Felicia, director general al Direcției Generale economico-financiare a CJ Constanţa a rezultat că inculpatul îi transmitea mereu mesaje, prin interpuşi, în sensul că, dacă nu va semna documentele de plată, o va destitui, aceeaşi fiind atitudinea inculpatului şi cu privire la alţi funcţionari publici care încercau să îi atragă atenţia sau să se opună. Martorul Țițimeaua Ionuț a ocupat în perioada de referință funcția de director al Direcției Administrație Publică și Juridică. Potrivit martorului, în perioada anului 2012, inculpatul Constantinescu Nicușor-Daniel a promovat proiecte de hotărâri de guvern prin care dorea ca diverse imobile să treacă în patrimoniul județului Constanța, printre acestea fiind și Herghelia Mangalia. Martorul s-a implicat direct în procedurile premergătoare adoptării hotărârii de guvern și a fost în măsură să declare că toate demersurile au eșuat din cauza refuzului transmis de RNP Romsilva, aceasta nefiind de acord cu cedarea dreptului de administrare. A susţinut martorul că i-a explicat vicepreşedintelui CJ la acea dată, (…), că nu pot fi alocate fonduri pentru Herghelie întrucât Consiliul Județean nu are nici măcar drept de administrare asupra acestui imobil. Conform martorului(…), inculpatul Constantinescu Nicușor Daniel se deplasa săptămânal la Herghelie pentru a verifica stadiul lucrărilor. Martorul Adam Crăciunescu, care ocupa în perioada de referință funcția de director general al RNP Romsilva, a precizat că a discutat telefonic în mai multe rânduri cu inculpatul căruia i-a explicat inițial procedura legală care trebuia urmată, apoi i-a spus că Herghelia nu poate fi preluată, refuzând să semneze protocolul transmis de inculpat în acest sens. De asemenea, martora Belu Mariana, care a deţinut funcţia de secretar al judeţului Constanţa a arătat că a semnat hotărârea de consiliu dar l-a atenționat pe inculpat că trebuie promovată o hotărâre de guvern, şi, cu toate acestea, lucrările au fost efectuate înainte de promovarea unei HG. Din declaraţia martorului Antal Istvan Janos, fostul director al Hergheliei Mangalia, a rezultat că numirea sa a fost consecința demersurilor făcute de incupatul Constantinescu Nicușor Daniel, despre care a perceput că se grăbea să termine lucrările. În fine, din depoziţia martorului Darie Gheorghe, fost vicepreşedinte al Consiliului Județean Constanța, a rezultat că toate hotărârile importante au fost luate de inculpatul Constantinescu Nicușor-Daniel. De altfel, din adresa transmisă în decembrie 2013 de inculpatul Constantinescu Nicușor-Daniel Guvernului României a rezultat că acesta era nemulţumit de faptul că, deşi investise aproximativ 700.000 de euro în reabilitarea Hergheliei Mangalia, nu primise, prin Hotărâre de Guvern, acest obiectiv în administrare.
A doua faptă: lucrările la Lacul Corbu
Cu privire la cea de-a doua faptă reţinută în sarcina inculpatului, instanţa reţine că în anul 2012, în baza actului adițional numărul 39/2012 la Contractul nr. 736/2004 încheiat între Consiliul Județean Constanța și RAJDP Constanța, aceasta din urmă a executat „lucrări de amenajare maluri, execuție drum acces Lac Corbu” cu valoarea totală de 1.792.370 lei, inclusiv TVA. Prin HCJ nr. 373/2012, hotărâre prin care se stabileau obiectivele de investiţii la nivelul judeţului Constanţa s-a stabilit că se vor face lucrări în baza protocolului de colaborare dintre Consiliul Județean Constanța, Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi România și S.C. Rig Service S.A. pentru realizarea Proiectului Cupa Mondială la Pescuit Crap. Obiectivul avea o valoare de 2.000.000 lei, lucrările urmau să fie finanțate din bugetul Consiliului Județean Constanţa, deşi obiectivul nu se afla nici în patrimoniul judeţului, nici în administrarea Regiei, acesta aflându-se în patrimoniul și administrarea unui agent economic privat, S.C. *** ****** S.R.L. Din adresa nr 1868/14 august 2018 emisă de SC *** ******* SA și din documentația anexată rezultă că în anul 2004 aceasta a dobândit prin adjudecare imobilul Ferma Piscicolă Corbu. Terenul pe care este amplasată balta aparține Agenției Domeniului Statului iar apa aparține Apelor Române. Ulterior, societatea a dobândit prin vânzare-cumpărare terenul aferent curții interioare și construcțiilor existente, iar terenul ce reprezintă fundul lacului Corbu a fost concesionat de societatea Rig Service pe o durată de 49 de ani.
1.792.370,19 lei – a plătit CJ Constanța
Inculpatul a iniţiat şi semnat hotărârea Consiliului Județean nr. 66/**/04/2012, prin care a aprobat protocolul antemenţionat, a semnat acest protocol precum și actul adițional nr. 39/06.11.2012 la contractul nr. 736/17.03.2004 încheiat între RAJDP și Consiliul Județean Constanța, apoi, prin contractarea unui împrumut în valoare de maxim 18.084.045 lei, sumele necesare lucrărilor au fost achitate direct în conturile RAJDP dintr-un cont extern deschis în baza împrumuturilor contractate de instituția bugetată pentru plata acestor arierate către furnizori. Ulterior, lucrările au fost facturate de Regie Consiliului Județean Constanța care a acceptat factura și, în final, a plătit la data de 25 martie 2013 toate sumele pretinse (1.792.370,19 lei).
Preț SUPRAEVALUAT de PATRU ori față de valoarea reală a lucrărilor
Din aceeași adresă și documentație a rezultat că în perioada 27-30 septembrie 2012 pe lacul Corbu a avut loc Campionatul Mondial de pescuit de crap, iar lucrările au început la data de 5 iulie 2012 și s-au încheiat la data de 1 noiembrie 2013, printre lucrările autorizate fiind și cele finanțate de Consiliul Județean Constanța. Aceste din urmă lucrări au fost realizate în perioada martie-mai 2012. Din raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză, vol 2 dosar urmărire penală, a rezultat că preţul lucrărilor efectuate a fost supraevaluat de 4 ori faţă de valoarea reală a acestora.
Încadrarea juridică privind Herghelia Mangalia – instanța CONSTATĂ faptele
În drept, instanţa reţine că fapta inculpatului Constantinescu Nicușor Daniel, care, în perioada (…), a inițiat un proiect de hotărâre privind aprobarea Protocolului de colaborare între Consiliul Județean Constanța și Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA – Direcția Silvică Constanța, a semnat Hotărârea (….) prin care s-a aprobat Protocolul de colaborare menționat, a semnat acest protocol, a semnat Protocolul – anexă la HCJ 153/22.05.2013, de colaborare cu Romsilva – Direcția Silvica Constanța precum și actele adiționale cu numerele 42/04.06.2013, 45/10.10.2013 și 47 (nedatat) la contractul nr. 736/17.03.2004 încheiat între RAJDP și Consiliul Județean Constanța, aspect care a condus la plata, către RAJDP, a sumei de 3.508.311,09 lei, cu încălcarea expresă a dispoziţiilor art. 2, art.3, art.10 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, art. 14 alin.3, art. 22 alin.1 și alin.2 și art. 23 alin.1 din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale, art. 45 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali, art. 5 din OG nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv precum și întreaga lege 350/2005, dispoziţiile art.19 din OUG 34/2006 şi art. 2 din HG 925/2006, întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos material, prev. şi ped. de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal – art. 309 din Codul penal (privitoare la Herghelia Mangalia) cu aplic. art. 35 alin. (1) Cod Penal.
Elementul material este reprezentat de îndeplinirea, de către inculpatul Constantinescu Nicușor Daniel a acţiunilor de a iniţia şi semna protocoalele menţionate, de a iniţia şi semna contractele şi actele adiţionale expuse, contrar legii, respectiv contrar disp. art. 14 alin. (3), art. 22 şi 23 din Legea nr. 273/2006, art. 5 din OG 99/1999, precum şi dispoziţiile art. 19 din OUG nr. 34/2016.
Urmarea imediată este reprezentată de prejudiciul suferit de CJ Constanţa şi de beneficiul avut de RAJDP, iar legătura de cauzalitate rezultă din modalitatea de comitere a faptei.
Fapta, săvârșită cu intenție indirectă
Sub aspect subiectiv, instanţa reţine că inculpatul a săvârşit fapta cu intenţie indirectă, prev. de art. 16 alin. (3) lit. b) Cod Penal, respectiv inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale şi, deşi nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.
Dispoziții legale încălcate
Conform art. 14 alin 3 din legea 273/2006 Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) şi nici nu poate fi angajată şi efectuată din aceste bugete, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială. Nicio cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii, şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare. Potrivit art 22 şi art 23 din aceeaşi lege, Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate prin bugetele locale, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale. Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate potrivit art. 19 alin. (1) lit. b), pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale.(3) Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unităților pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale. Responsabilitățile ordonatorilor de credite(1) Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale.Legea 273/2006
În conformitate cu art 5 din OG 99/1999 Conducătorii entităților publice, precum și persoanele care gestionează fonduri publice și/sau patrimoniu public au obligația să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în desfășurarea activității. Art. 19 din OUG nr 34/2006 Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei, estimată conform prevederilor secţiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depăşeşte echivalentul în lei a 5.000 euro pentru fiecare produs, serviciu sau lucrare. Achiziţia se realizează pe bază de document justificativ care, în acest caz, se consideră a fi contract de achiziţie publică, iar obligaţia respectării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se limitează numai la prevederile art. 204 alin. (2). Art 19 a fost modificat prin pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 193 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 387 din 28 iunie 2013, în sensul că Autoritatea contractantă achiziționează direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziției, estimată conform prevederilor secțiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depășește echivalentul în lei a 30.000 euro exclusiv T.V.A. pentru fiecare achiziție de produse ori servicii, respectiv a 100.000 euro exclusiv T.V.A. pentru fiecare achiziție de lucrări. Achiziția se realizează pe bază de document justificativ.
Încadrarea juridică – Lacul Corbu – instanța CONSTATĂ faptele
Cu privire la cea de-a doua faptă reţinută în sarcina inculpatului Constantinescu Nicușor Daniel instanţa reţine că, în drept, fapta inculpatului care, în anul 2012, a dispus (prin acelaşi mod de operare, al semnării unui protocol, apoi semnarea unor contracte în baza protocolului), cu încălcarea dispoziţiilor legale anterior enunţate, executarea unor lucrări în valoare de 1.792.370,19 lei la un obiectiv privat, ce nu aparținea UAT Județul Constanța, respectiv Ferma Piscicolă Corbu, prejudiciind cu această sumă bugetul Consiliului Județului Constanța întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos material, faptă prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 din Codul Penal.
Elementul material este reprezentat de îndeplinirea, de către inculpatul Constantinescu Nicușor Daniel, a acţiunilor de a iniţia şi semna protocoalele menţionate, de a iniţia şi semna contractele şi actele adiţionale expuse, contrar legii, respectiv contrar disp. art. 14 alin. (3), art. 22 şi 23 din Legea nr. 273/2006, art. 5 din OG 99/1999, precum şi dispoziţiile art. 19 din OUG nr. 34/2016.
Urmarea imediată este reprezentată de prejudiciul suferit de CJ Constanţa şi de beneficiul avut de RAJDP Constanţa şi de *** SRL, iar legătura de cauzalitate rezultă din modalitatea de comitere a faptei.
Fapta, săvârșită cu intenție indirectă
Sub aspect subiectiv, instanţa reţine că inculpatul a săvârşit fapta cu intenţie indirectă, prev. de art. 16 alin. (3) lit. b) Cod Penal, respectiv inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale şi, deşi nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.
Instanța a respins cererea de achitare a lui Constantinescu Nicușor Daniel: „ inculpatul a cunoscut că nu avea dreptul de a realizat din bugetul CJC lucrările…”
În ceea ce priveşte susţinerile inculpatului, prin apărător, în sensul că în cauză s-ar impune achitarea inculpatului, deoarece organele de urmărire penală au indicat doar texte de lege generale, care nu prevedeau obligaţii concrete care să fi fost nerespectate de inculpat, instanţa reţine că în cauză inculpatul a efectuat acte cu încălcarea dispoziţiilor legale indicate în art. 14 alin. (3), art. 22 şi 23 din Legea nr. 273/2006, art. 5 din OG 99/1999, precum şi dispoziţiile art. 19 din OUG nr. 34/2016, dispoziţii enunţate mai sus şi care prevedeau obligaţii concrete cu privire la modalitatea de contractare a unor lucrări şi cu privire la modul de gestionare a bugetului.
(…) fără putinţă de tăgadă, în aprecierea instanţei, că inculpatul a cunoscut că nu avea dreptul de a realiza din bugetul Consiliului Județean Constanţa lucrările la Herghelia Mangalia şi la Ferma Piscicolă Corbu, dar şi-a bazat decizia de a realiza lucrările, cel mai probabil, pe o promisiune la nivel politic, în sensul că obiectivul Herghelia Mangalia va fi trecută în patrimoniul public al statului şi în administrarea CJ Constanţa.
În acest fel devine explicabilă şi adresa transmisă de inculpat către Guvern, prin care reproşa că, deşi a investit peste 700.000 de euro în acest obiectiv, acesta nu a fost dat în administrarea CJ Constanţa.
Incidența prescripției răspunderii penale – deciziile CCR 297/2018 și CCR 358/2022
În ceea ce priveşte incidenţa prescripţiei răspunderii penale, instanţa reţine că prin Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 297/26.04.2018, publicată în Monitorul Oficial din 25.06.2018, s-a constatat neconstituţionalitatea faptului că întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale se realiza prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză”, Curtea sancţionând unica soluţie legislativă pe care dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal o reglementau.
Prin Decizia Curţii Constituţionale a României nr.358 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 565/09.06.2022, s-a constatat că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt neconstituţionale. Atât în paragraful nr. 34 al Deciziei nr. */26.04.20178, cât şi în paragraful nr. 41 al Deciziei nr. */26.05.2022, Curtea Constituţională a apreciat că instituţia prescripţiei răspunderii penale aparţine dreptului penal material, şi nu dreptului procesual penal, fiind o cauză de înlăturare a răspunderii penale, iar prin ultima decizie menţionată, Curtea Constituţională a stabilit că Decizia nr. */26.04.2018 este o decizie simplă/extremă, întrucât, constatând neconstituţionalitatea faptului că întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale se realiza prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză”, Curtea a sancţionat unica soluţie legislativă pe care dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal o reglementau.
În considerentele Deciziei Curţii Constituţionale a României nr.358 din 26 mai 2022, Curtea a constatat că, în condiţiile stabilirii naturii juridice a Deciziei nr. * din 26 aprilie 2018 ca decizie simplă/extremă, în absenţa intervenţiei active a legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 din Constituţie, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii şi până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripţiei răspunderii penale, fondul activ al legislaţiei nu conţine vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale, fără însă a fi afectate termenele de prescripţie generală.
În raport de argumentele Curţii Constituţionale, ţinând cont de natura juridică a instituţiei prescripţiei răspunderii penale, apreciată de doctrină ca fiind instituţie de drept material, autonomă, ce trebuie avută în vedere la stabilirea legii penale mai favorabile, inclusiv sub aspectul cazurilor de întrerupere („Drept penal român. Partea Generală” (…) pag. 87, ed. Universul Juridic, 2016; „Sinteze de drept penal. Partea generală” (…), pag. 46, Ed. C.H. …, 2020), instanţa observă că lipsa intervenţiei legiuitorului în urma publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 a avut ca efect abrogarea parţială a textului art. 155 alin. 1 cod penal.
Faptele, prescrise
Prin urmare, forma art. 155 alin. 1 cod penal, aşa cum a avut-o în perioada cuprinsă între data publicării Deciziei nr. ***/26.04.2018 (şi anume data de 25.06.2018) şi data intrării în vigoare a OUG nr. 73/30.05.2022, reprezintă o lege mai favorabilă inculpaților, în contextul în care instanța reține că reglementările faptelor imputate, în vigoare în perioada 25.06.2018 – 30.05.2022, reprezintă lege mai favorabilă pentru inculpați, în acelaşi sens fiind şi decizia ICCJ nr. 67/25.10.2022, urmând a fi aplicată ca atare, în sensul că situaţiei juridice a inculpatului îi sunt aplicabile termenele generale de prescripţie a răspunderii penale, şi anume termenul de 10 ani prevăzut de art. 154 alin. 1 lit. b cod penal pentru infracțiunile prevăzute de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 C.pen., art. 309 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen) C.pen. și cu aplic. art. 5 C.pen, termene ce curg de la data săvârşirii faptei (în cazul infracţiunii continuate, cum este cazul în speţă, de la data săvârşirii ultimei acţiuni, respectiv de la data de 10.10.2013, în cazul Hergheliei Mangalia şi 2012 în cazul Lacului Corbu şi care s-a împlinit la data de 10.10.2023, în cazul primului obiectiv şi la finalul anului 2022, în cazul celui de-al doilea.
Instanţa nu poate reţine, astfel cum a solicitat reprezentantul Ministerului, să reţină ca ultim act material plata efectuată de Consiliul Județean Constanţa în anul 2016, către RAJDP Constanţa, deoarece plata respectivă a fost efectuată ca urmare a unei sentinţe judecătoreşti, respectiv sentinţa civilă nr. ***/CA/05.11.2015, şi nu ca urmare a voinţei sau acţiunii inculpatului.
Prin urmare, în privința inculpatului Constantinescu Nicușor Daniel, instanța va pronunța o soluție de încetare a procesului penal potrivit art. 16 alin. 1 lit. f cod procedură penală, pentru intervenirea prescripției răspunderii penale, pentru ambele fapte.
Latura Civilă: 5.570.821,28 lei
Cu privire la latura civilă, instanţa va reţine următoarele: Pornind de la prevederile art. 19 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit cărora „acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale” se impune ca inculpatul să răspundă material pentru prejudiciul solicitat de Consiliul Județean Constanţa, în temeiul răspunderii civile delictuale, întrucât inculpatul Constantinescu Nicușor Daniel şi-a exercitat în mod defectuos atribuţiile ce îi reveneau în calitate de ordonator principal de credite din postura de președinte al Consiliului Județean Constanța, răspundere ce este atrasă în baza dispoziţiilor art. 19, art. 25 şi art. 397 – toate din Codul de procedură penală, cu raportare la art. 1357, art. 1381, art. 1385, art. 1386 – toate din Codul civil.
Astfel, prin adresa nr *** august 2020, încă din cursul urmăririi penale, Consiliul Județean Constanța a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 5.570.821,28 lei. Potrivit raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză, volumul 2 urmărire penală, cheltuielile angajate în mod nelegal de inculpat sunt în cuantum de 3.778.451,09 lei, respectiv 1.792.370,19 lei.
Pentru toate aceste motive, instanţa, în baza art. art.397 alin.1 raportat la art.25 alin.1 şi art.86 C.proc.pen. cu reţinerea art.1.357, 1.390, 1391 alin.2 şi 1392 C.civ., va admite acţiunea civilă exercitată de Consiliul Județean Constanţa şi va obliga inculpatul la plata către partea civilă a sumei de sumei de 5.570.821,28 lei, reprezentând prejudiciul adus bugetului Consiliului Județean prin acţiunile inculpatului.
Instanţa va lua act că inculpatul a fost asistat de apărător ales. În baza art. 274 alin. 1 cod procedură penală, instanţa va obliga pe inculpatul Constantinescu Nicușor Daniel la plata sumei de 15.000 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare, din care 8.000 lei reprezintă cheltuieli din faza de urmărire penală.
Hotărârea ( Minuta )
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE: În baza art. 396 alin. 6 raportat la art. 16 alin. 1 lit. f cod procedură penală, dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului Constantinescu Nicușor Daniel domiciliat în (….) președinte al Consiliului Județean Constanța la data faptelor, cunoscut cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu consecințe deosebit de grave, raportat la art. 297 alin.1 C.pen., art. 309 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 și art. 5 C.pen. (Herghelia Mangalia)
În baza art. 396 alin. 6 raportat la art. 16 alin. 1 lit. f cod procedură penală, dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului Constantinescu Nicușor Daniel, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu consecințe deosebit de grave, raportat la art. 297 alin.1 C.pen., art. 309 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 și art. 5 C.pen (Lacul Corbu).
În baza art.397 alin.1 raportat la art.25 alin.1 şi art.86 C.proc.pen. cu reţinerea art.1.357 şi urm. C.civ., admite acţiunea civilă exercitată de Consiliul Județean Constanța şi obligă pe inculpatul Constantinescu Nicușor Daniel la plata către partea civilă a sumei de 5.570.821,28 lei, cu titlu de prejudiciu material. Ia act că inculpatul a fost asistat de apărător ales.
În baza art. 274 alin. 1 cod procedură penală, obligă pe inculpatul Constantinescu Nicușor Daniel la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat, în cuantum total de 15000 lei, din care 8.000 lei cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale. Cu apel în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii.
Pronunţată după redactare prin punerea hotărârii la dispoziţia părţilor şi a procurorului prin mijlocirea grefei instanţe, conform art. 405 alin. 1 cod procedură penală, azi, 03.04.2025.
Context
Tribunalul Constanța a decis, joi, 3 aprilie, încetarea procesului penal împotriva lui Constantinescu Nicușor-Daniel, fost președinte al Consiliului Județean Constanța, pentru infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de Legea 78/2000 privind faptele de corupție. Totuși, instanța admite acțiunea civilă a Consiliului Județean Constanța și îl obligă pe inculpat la plata unui prejudiciu de peste 5,5 milioane lei, precum și la achitarea cheltuielilor judiciare în valoare de 15.000 lei.
Decizia nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel
Ce spun procurorii
În perioada 2009 – noiembrie 2013, inculpatul Constantinescu Daniel Nicușor, în calitatea menționată mai sus, și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de lege, privind exercitarea funcției de ordonator principal de credite și gestionarea bugetului, în legătură cu realizarea unor lucrări la două obiective care nu aparțineau Consiliului Județean Constanța: Herghelia Mangalia și malul lacului Corbu.
Lucrările respective ar fi fost executate de către Regia Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri (R.A.J.D.P.) Constanța. În cazul complexului Herghelia Mangalia, pentru lucrările de modernizare, R.A.J.D.P. ar fi facturat o cantitate de lucrări de 4 ori mai mare decât cea efectiv prestată și ar fi cesionat o parte din contract către o altă societate comercială, aspect cunoscut de către inculpatul Constantinescu Daniel Nicușor. Societatea respectivă ar fi fost administrată de către fiul unui angajat al Regiei, desemnat să supervizeze întreaga lucrare.
În ambele situații, inculpatul ar fi depus toate demersurile (încheiere de protocoale, adoptare de hotărâri, etc.) pentru angajarea unor cheltuieli și efectuarea de plăți pentru „amenajare maluri, execuție drum acces Lac Corbu” respectiv „modernizare și reabilitare complex Herghelia Mangalia”, acestea fiind obiective care nu au făcut niciodată parte din domeniul public al județului Constanța.
Prejudiciul total creat în această manieră se ridică la 5.570.821 lei, sumă cu care Consiliul Județean Constanța a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii.
Dosarul a fost trimis spre judecare (n.r. în anul 2021, ianuarie) la Tribunalul Constanța cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispusă în cauză.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.precizează DNA.
Achitat în dosarul Geotop
Fostul președinte CJC, Nicușor Constantinescu, a fost achitat în dosarul Geotop la data de 14 martie de Tribunalul Constanța. Însă, Tribunalul a dispus să fie achitați 2,33 milioane de euro în dosar. Decizia nu este definitivă. Toți inculpații din dosar au contestat-o la Curtea de Apel Constanța, unde a avut loc primul termen la data de 20 martie, când un magistrat a format o cerere de abținere. Așadar, următorul terment are loc la data de 7 mai 2025.
Sursa: Portal Just, Rejust.ro, surse deschise publicului
