Parlamentarii sunt convocaţi, începând de luni, în prima sesiune parlamentară ordinară din acest an.
Adoptarea Legii bugetului de stat este primul mare proiect aşteptat să fie adoptat, în procedură de urgenţă. Dezbaterea este programată miercuri, iar votul final va avea loc joi.
Potrivit programului oficial, atât Camera Deputaţilor, cât şi Senatul au programate şedinţe ale Plenului, la ora 15.00.
Va avea loc deschiderea sesiunii ordinare şi alegerea membrilor Biroului permanent la ambele Camere.
Primul proiect important aşteptat de la noua sesiunea parlamentară este Legea bugetului, care ar urma să fie dezbătută în regim de urgenţă.
Proiectul legii bugetului de stat şi cel al legii bugetului asigurărilor sociale de stat vor fi dezbătute, miercuri, într-o şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului. Joi este programat votul final.
PNL a anunţat, duminică seară, că începe o nouă sesiune parlamentară cu o agendă clară de reformă a statului, urmând a se implementa ”Planul Bolojan”, care include reducerea numărului de ministere şi agenţii, precum şi reducerea cu 50% a numărului de secretari de stat.
USR are, luni, de la ora 11.00, o conferinţă de presă în care preşedintele Elena Lasconi ar urma să prezinte amendamentele depuse la Legea bugetului de stat pe 2025, precum şi priorităţile parlamentare ale grupurilor USR în următoarea sesiune parlamentară.
Cum arată bugetul României pe 2025. De unde se taie și ce ministere primesc mai mulți bani
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, cel al Transporturilor, al Educaţiei şi Ministerul Muncii au bugete majorate, la fel şi Secretariatul General al Guvernului.
Bugetul Administraţiei Prezidenţiale scade cu 10,35% anul acesta, comparativ cu anul trecut, de la 114.567.000 lei la 102.715.000 lei.
Şi cele două camere ale Parlamentului vor avea bugete mai mici comparativ cu 2024.
La Senat, scăderea bugetară este de 4,34%, de la 294.201.000 execuţie preliminată pentru anul 2024 la 281.440.000 lei pentru anul în curs. Estimările pentru anii viitori indică creşteri, an de an, ale bugetului camerei superioare a Parlamentului, din 2026 fiind estimate bugete de peste 300 de miliarde care vor fi mai mari de la un an la altul.
La Camera Deputaţilor, bugetul pentru anul acesta este cu 6,81% mai mic decât execuţia preliminată a anului trecut. Astfel, de la cheltuieli de 618.442.000 de lei de la bugetul public în 2024, Camerei Deputaţilor i se alocă pentru acest an un buget de 576.309.000 lei. Din 2026, estimările arată că bugetul Camerei Deputaţilor va depăşi 623 de miliarde şi că acesta va creşte de la un an la altul, ajungându-se în 2028 la peste 662 de milioane.
Ministere cărora le creşte bugetul
De cea mai mare creştere a bugetului beneficiază Ministerul Investiţiilor şi Fondurilor Europene. Bugetul acestuia creşte cu 37,93%, de la 11,4 miliarde de lei la 15,7 miliarde de lei.
Una dintre cele mai mari creşteri în ceea ce priveşte bugetul se regăseşte la Ministerul Transporturilor, unde de la un buget de 36,1 miliarde anul trecut se ajunge la un buget de 43,2 cu 19,66% mai mult.
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale va beneficia de o creştere bugetară de 17%, de la 82,1 miliarde anul trecut la 96,1 miliarde în 2025. Ministerul a rezultat din comasarea a două ministere, la reorganizarea recent făcută la nivelul Guvernului.
Bugetul Ministerului Educaţiei creşte cu aproape zece procente, aşa cum a anunţat ministrul Daniel David. Conform proiectului de buget, Ministerul Educaţiei şi Cercetării va avea, în acest an, un buget de 64,8 miliarde, comparativ cu 58,3 miliarde anul trecut, creşterea exactă fiind de 9,86%.
Ministerul Apărării Naţionale este, de asemenea, una dintre instituţiile care beneficiază de creşteri bugetare, în acest caz majorarea fiind de peste zece procente. Dacă în anul 2024 bugetul MApN a fost de 38,8 miliarde anul acesta instituţiei i s-au alocat 42,7 miliarde cu 10,18% mai mult.
La MApN se va pune accent pe programe de înzestrare a Armatei, iar anul acesta se preconizează peste 20 de proceduri de achiziţii, de la echipamente de geniu la sisteme de război şi sisteme de securitate şi apărare cibernetică.
Ministerul Afacerilor Interne va avea, în 2025, un buget cu 2,68% mai mare decât anul trecut, de la 33,1 miliarde la 34,9 miliarde.
Secretariatul General al Guvernului primeşte, de asemenea, mai mulţi bani. Bugetul alocat SGG crelte anul acesta cu 8,35%, de la 2,1 miliarde de lei la 2,3 miliarde de lei.
La Ministerul Energiei creşterea bugetară este de 161,14% de la 5,8 miliarde la 15,2 miliarde. Principalul obiectiv strategic al Ministerului Energiei este creşterea securităţii energetice a României, gestionarea sigură a resurselor energetice şi modernizarea sistemului energetic naţional, care vizează exploatarea sigură şi eficientă a resurselor energetice primare şi a sistemului de alimentare cu energie electrică şi gaze naturale drept combustibil de tranziţie pentru siguranţa sistemului energetic, realizarea studiilor şi documentelor programatice necesare aplicării strategiei şi Programului de guvernare în domeniul energetic şi al resurselor energetice precum şi dezvoltarea şi producţia pe piaţa locală de noi tehnologii low carbon.
La Ministerul Mediului creşterea bugetară este de 55,6%, de la 3,1 miliarde anul trecut la 4,8 miliarde anul acesta.
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului va avea un buget cu 46,56% mai mare decât anul trecut, de la 2 miliarde la 2,9 miliarde.
Ministerul Finanţelor va beneficia de credite bugetare de 12 miliarde, cu 38,5% mai mult comparativ cu 2024, când execuţia preliminată a ministerului a fost de 8,7 miliarde.
Ministerul Sănătăţii primeşte cu 35,11% mai mulţi bani, ajungând anul acesta la un buget de 27,9 miliarde comparativ cu 20,7 miliarde anul trecut.
Ministerul Justiţiei va avea un buget cu 16,8% mai mare, de la 3,5 miliarde la 4,1 miliarde anul acesta.
Scăderi la Cultură, Agricultură şi Afaceri Externe
Una dintre scăderile bugetare importante se regăseşte la Ministerul Afacerilor Externe. Instituţiei îi este alocat pentru anul în curs un buget de 1,4 miliarde, cu 18,95% mai puţin decât în anul 2024, când execuţia bugetară preliminată a ministerului a fost de 1,8 miliarde de lei.
Scădere a bugetului se înregistrează şi la Ministerul Agriculturii, aceasta fiind de 5,76%, de la 27,3 miliarde la 25,7 miliarde.
Ministerul Culturii pierde din nou bani la împărţirea bugetului, cu o alocare de 1,4 miliarde, cu 1,16% mai puţin decât anul trecut, când execuţia a fost de 1 miliarde.
Bugetul Ministerului Dezvoltării scade cu 12,15% de la 24,6 miliarde la 21,6 miliarde.
Ministerul Public primeşte cu 16,7% mai puţini bani, de la 2,5 miliarde la 2,1 miliarde în 2025.
