Vladimir Putin nu și-a abandonat obiectivul său mai larg de a redesena echilibrul de putere în Europa, la trei ani de la invazia Ucrainei, a avertizat serviciul de informații externe al Estoniei în raportul său anual, scrie Bloomberg. Totodată, instituția a adăugat că solicitarea lui Putin de dinainte de invazie ca NATO să se retragă din Europa de Est rămâne în picioare. În 2021, Rusia ceruse „garanții de securitate” de la SUA, care includeau retragerea armelor sau a trupelor din țările care au devenit membre ale NATO după 1997, cum este cazul României, care a intrat în Alianță în 2004, și să renunțe la orice activitate militară în Europa de Est, în condițiile în care în România se află scutul de la Devesul, un sistem de apărare antiaeriană pe care Vladimir Putin l-a denunțat drept o agresiune la adresa Rusiei.
O încetare a focului temporară în Ucraina i-ar da președintelui rus un „respiro” înainte de a relua războiul pentru a-și atinge acest obiectiv de a „împărți Europa în sfere de influență”, a mai notat serviciul de informații.
Națiunea baltică de pe flancul de est al NATO este un susținător înflăcărat al Ucrainei. Estonia, care împarte o graniță cu Rusia, a acuzat în repetate rânduri în ultimii ani serviciile de informații de la Moscova de mai multe acțiuni de vandalism și a crescut bugetul pentru Apărare.
Putin își dorește o nouă Conferință de la Ialta
„Putin, cel mai probabil, consideră că o rezolvare a acestui conflict este posibilă doar printr-o înțelegere de tipul celei de la Conferința de la Ialta – adică, împărțirea Europei în sfere de influență”
scrie în raportul serviciului de informații externe al Estoniei.
Amintim că în 4-11 februarie a avut loc Conferința de la Ialta, unde s-au întâlnit liderii SUA, Marii Britanii și ai Uniunii Sovietice pentru a discuta reorganizarea Germanei și a Europei, la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Pentru a descuraja sprijinul militar pentru Ucraina, Rusia va alimenta „frica de o iarnă nucleară” în societățile Occidentale în acest an, a mai spus serviciul de informații. A adăugat că este „extrem de improbabil” că Moscova va folosi arme nucleare împotriva Ucrainei, dar a observat cât de mult această frică „a limitat Occidentul până acum”, așa că va exploata această temere la maxim.
Agenția de spionaj a mai avertizat că în ciuda pierderilor imense de forțe armate și a sancțiunilor dure ale Occidentului, forțele militare ale Rusiei continuă să crească, capătă experiență pe câmpul de luptă și primește tehnologie nouă.
De asemenea, în timp ce economia țării a rezistat presiunilor externe, și-a pierdut avântul, ceea ce a afectat planul ambițios al Rusiei de a crește producția militară, mai scrie în raportul serviciului de informații externe al Estoniei.
Miza Chinei în războiul din Ucraina
În raport un capitol separta este dedicat Chinei, care „sprijină tacit” cetățenii și companiile care au afaceri cu Moscova. De asemenea, China a ajutat producția de drone a Rusiei prin facilitarea de compomente din Occident, potrivit agenției de spionaj.
„Interesul Chinei este de a preveni o pierdere a războiului din Ucraina de către Rusia, căci un astfel de deznodământ ar reprezenta o victorie pentru rivalul său principal, Statele Unite”
scrie în raport.
Kremlinul nu a comentat raportul citat de Bloomberg.
Pretențiile lui Vladimir Putin de la Occident
Înainte de a invada Ucraina la data 24 februarie 2022, la data de 17 decembrie 2021, Rusia a solicitat mai multe „garanții de securitate” de la Occident. Solicitările au inclus și promisiuni de renunțare la orice activitate militară în Ucraina și în Europa de Est și de a opri extinderea alianței militare NATO, relatează Hotnews.
„Vladimir Putin a subliniat necesitatea lansării imediate de negocieri cu SUA şi NATO pentru a defini garanţiile judiciare pentru securitatea ţării noastre, în scopul excluderii extinderii viitoare a Alianţei la Est şi a desfăşurării de sisteme de armament care ameninţă Rusia în Ucraina şi alte state vecine”
a informat la acea vreme Kremlinul într-un comunicat.
De asemenea, la momentul respectiv viceministrul rus al afacerilor externe acuza NATO și SUa de „escaladare agresivă a situației de securitate” și anunța că Rusia nu mai e „dispusă să suporte”.
Rusia a cerut atunci ca SUA să nu permită extinderea NATO și aderarea Ucrainei la alianță, să nu desfășoare arme și trupe în afara țărilor în care se aflau în mai 1997, înainte ca vreo țară din Europa de Est să facă parte din Alianță, de pildă România a intrat în NATO în 2004.
De asemenea, Rusia voia ca SUA să renunțe la orice activitate militară a NATO în Ucraina, Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală și să nu amplaseze rachete cu rază intermediară și cu rază scurtă de acțiune acolo unde pot lovi teritoriul celeilalte părți. De altfel, Vladimir Putin a spus în mai multe rânduri că consideră că scuturile de apărare anti-aeriană, cum este cel de la Deveselu, amplasate de SUA în România și Polonia sunt o agresiune la adresa Rusiei.
La acea vreme, Rusia era bănuită de Occident că se pregătește de o nouă invazie a Ucrainei, după ce au fost observate desfășurări de forță considerabile la frontiera lor comună. Kremlinul respingea acuzațiile, ca două luni mai târziu să invadeze Ucraina din nou.
