Scriitoarea Han Kang a câştigat premiul Nobel pentru literatură

Scriitoarea sud-coreeană Han Kang a câştigat joi premiul Nobel pentru literatură pe anul 2024, potrivit unui anunţ făcut de Academia Suedeză din Stockholm.

Laureata din acest an a fost recompensată pentru „pentru proza sa poetică intensă care confruntă traumele istorice şi expune fragilitatea vieţii umane”, precizează comunicatul oficial al Academiei Suedeze.

Numele laureatei a fost anunţat de secretarul permanent al acestei instituţii, Mats Malm.

„În opera sa, Han Kang se confruntă totodată cu seturi invizibile de reguli şi, în fiecare dintre lucrările sale, are o conştiinţă unică a legăturilor dintre trup şi suflet, dintre cei vii şi cei morţi, iar prin stilul său poetic şi experimental a devenit un inovator în proza contemporană”, a declarat Anders Olsson, preşedintele Comitetului Nobel pentru literatură.

Scriitoarea Han Kang s-a născut în 1970 în oraşul sud-coreean Gwangju înainte de a se muta cu familia la Seul, la vârsta de nouă ani. Ea provine dintr-un mediu social cu profunde afinităţi literare, tatăl său fiind un romancier apreciat. Pe lângă scris, Han Kang s-a dedicat totodată artei şi muzicii, un amănunt care se reflectă în întreaga sa creaţie literară.

Şi-a început cariera în 1993 odată cu publicarea unor poezii în revista Literature and Society. Debutul ei în proză s-a produs în 1995 cu colecţia de nuvele „Love of Yeosu”, urmată la puţin timp după aceea de alte lucrări în proză, atât romane cât şi nuvele. Printre cele mai importante romane ale ei se numără volume precum „Your Cold Hands” (2002), care conţine dovezi evidente ale interesului scriitoarei Hang Kang pentru artă. Cartea reproduce un manuscris abandonat de un sculptor dat dispărut şi care era obsedat de realizarea unor mulaje din ghips ale trupurilor feminine. Există o preocupare pentru anatomia umană şi pentru jocul dintre persoană şi experienţă, unde apare un conflict în munca sculptorului între ceea ce corpul dezvăluie şi ceea ce ascunde. „Viaţa este un cearşaf care se arcuieşte peste un abis, iar noi trăim deasupra lui ca nişte acrobaţi mascaţi”, după cum afirmă o frază de la sfârşitul cărţii.

Marele ei succes pe plan internaţional s-a produs odată cu romanul „The Vegetarian”, publicat în coreeană în 2007 şi recompensat, după ce a fost tradus în engleză, cu prestigiosul premiu Man International Booker în 2016. Scrisă în trei părţi, cartea descrie consecinţele violente care apar atunci când protagonista sa, Yeong-hye, refuză să se supună normelor de consum alimentar. Decizia ei de a nu mai consuma carne este întâmpinată cu reacţii diverse, complet diferite. Comportamentul ei este respins brutal atât de soţul ei, cât şi de tatăl ei autoritar, iar protagonista este exploatată erotic şi estetic de cumnatul ei, un artist video care devine obsedat de corpul ei pasiv. În cele din urmă, este internată într-o clinică psihiatrică, de unde sora ei încearcă să o salveze şi să o readucă la o viaţă „normală”. Cu toate acestea, Yeong-hye se afundă tot mai mult într-o stare psihotică exprimată prin „copaci în flăcări”, un simbol pentru un regn vegetal pe cât de atrăgător, pe atât de periculos.

O carte bazată mai mult pe intrigă este „The Wind Blows, Go” din 2010, un roman amplu şi complex despre prietenie şi artă, în care durerea şi dorinţa de transformare sunt puternic prezente.

Empatia aproape fizică a scriitoarei Han Kang pentru poveştile de viaţă extreme este întărită de stilul său metaforic tot mai încărcat. Romanul său „Greek Lessons” din 2011 este un portret captivant al unei relaţii extraordinare între două persoane vulnerabile. O tânără care, în urma unui şir de experienţe traumatizante, şi-a pierdut capacitatea de a vorbi dezvoltă o conexiune cu profesorul ei de greacă veche, care îşi pierde la rândul lui vederea. Din defectele lor respective, se înfiripă o fragilă poveste de dragoste. Cartea este o frumoasă meditaţie despre pierdere, intimitate şi condiţiile supreme ale limbajului.

În romanul „Human Acts” din 2016, Han Kang foloseşte de această dată ca fundament politic un eveniment istoric care s-a produs în oraşul Gwangju, unde ea însăşi şi-a petrecut copilăria şi unde sute de studenţi şi de civili neînarmaţi au fost fost ucişi în timpul unui masacru comis de armata sud-coreeană în 1980. În încercarea sa de a oferi o voce victimelor istoriei, romanul confruntă acel episod cu o actualizare brutală şi, în acest fel, se apropie de genul literaturii martorilor.

Stilul lui Han Kang, pe cât de vizionar, pe atât de succint, se îndepărtează totuşi de aşteptările pe care cititorii le au faţă de acest gen literar, iar faptul de a le permite sufletelor morţilor să fie separate de trupurile lor, permiţându-le astfel să asiste la propria lor anihilare, este un procedeu specific scriitoarei sud-coreene. În anumite momente, la vederea cadavrelor neidentificabile care nu pot fi îngropate, texul aminteşte de motivul de bază din „Antigona” lui Sofocle.

În volumul „The White Book” din 2016, stilul poetic al scriitoarei Han Kang domină din nou. Cartea este o elegie dedicată persoanei care ar fi putut fi sora mai mare a eului narativ, dar care a decedat la doar câteva ore după naştere. Într-o secvenţă de note scurte, toate referitoare la obiecte albe, prin intermediul acestei culori a durerii este construită asociativ întreaga carte. Acest lucru o face mai puţin un roman şi mai mult un fel de „carte de rugăciuni laică”, după cum a fost descrisă de criticii literari. Dacă, spune naratoarea, surorii sale imaginare i s-ar fi permis să trăiască, ei însăşi nu i s-ar fi dat voie să ia fiinţă. De asemenea, ultimele cuvinte din carte sunt adresate morţilor: „În acel alb, în toate acele lucruri albe, voi respira ultima suflare pe care ai eliberat-o”.

Un alt punct culminant al carierei scriitoarei sud-coreene este cartea sa recentă „We Do Not Part” din 2021, care, din perspectiva imaginilor sale cauzatoare de durere, este strâns legată de „The White Book”. Povestea se desfăşoară în umbra unui masacru care a avut loc la sfârşitul anilor 1940 pe insula Jeju din Coreea de Sud, unde zeci de mii de oameni, printre care copii şi bătrâni, au fost împuşcaţi sub suspiciunea de a fi colaboratori.

Cartea portretizează procesul de doliu comun al naratoarei şi al prietenei sale Inseon, care, la mult timp după acel eveniment, poartă în ele trauma asociată cu dezastrul care s-a abătut asupra rudelor lor. Cu imagini pe cât de precise, pe atât de condensate, Han Kang nu numai că transmite puterea trecutului asupra prezentului, dar şi, la fel de puternic, descrie încercările neînduplecate ale prietenei sale de a scoate la lumină ceea ce a căzut în uitarea colectivă şi de a-şi transforma trauma într-un proiect artistic comun, care dă titlul cărţii. Acest roman, care vorbeşte atât despre cea mai profundă formă de prietenie, cât şi despre durerea moştenită, evoluează cu mare originalitate între imaginile de coşmar ale visului şi înclinaţia literaturii martorilor de a spune adevărul.

În 2023, Academia Suedeză a atribuit premiul Nobel pentru literatură scriitorului norvegian Jon Fosse.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, premiile Nobel au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

În domeniul literaturii, Alfred Nobel a încredinţat Academiei Suedeze misiunea de a recompensa în fiecare an „autorul celei mai remarcabile opere literare de inspiraţie idealistă”.

În 2024, fiecare premiu Nobel este însoţit de un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (1,05 milioane de dolari).

Sezonul premiilor Nobel din acest an a debutat luni, odată cu atribuirea premiului pentru medicină, care a revenit cercetătorilor Victor Ambros şi Gary Ruvkun pentru descoperirea microARN-ului şi a rolului său în reglarea genelor post-transcripţionale.

Marţi, premiul Nobel pentru fizică a fost decernat cercetătorilor John Hopfield şi Geoffrey Hinton, recompensaţi pentru descoperiri şi invenţii legate de procesul de învăţare al maşinilor (machine learning) prin reţele neuronale artificiale.

Miercuri, cercetătorii David Baker, Demis Hassabis şi John Jumper au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru chimie pentru designul computaţional al proteinelor şi pentru predicţia structurii proteinelor.

Sezonul premiilor Nobel din 2024 va continua vineri, 11 octombrie, cu decernarea premiului pentru pace, singurul anunţat la Oslo.

Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat luni, pe 14 octombrie.

Ceremonia oficială de înmânare a premiilor Nobel se desfăşoară în fiecare an la Stockholm pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea lui Alfred Nobel, scrie agerpres.ro.