Curtea de Apel Constanța a pronunțat miercuri, 30 aprilie 2025, o decizie definitivă prin care îl condamnă pe fostul prefect al județului Constanța, Nicolaescu Adrian Viorel, la 4 ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Instanța a admis apelurile formulate de DNA Constanța și de partea civilă Zoea Rădulescu, desființând sentința anterioară a Tribunalului Constanța și obligându-l pe inculpat, alături de Instituția Prefectului Constanța, la plata a peste 3,1 milioane de lei daune materiale și 3.000 de lei daune morale. De asemenea, au fost dispuse interdicții legale și menținerea sechestrului pe bunurile acestuia. Decizia este definitivă.
MINUTA
În baza art.421 alin.1 pct.2 lit.a C.p.p., admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.N.A. – S.T. Constanţa și de partea civilă Rădulescu Zoea, desfiinţează sentinţa penală nr. 11 din data de 12.01.2024, pronunţată de Tribunalul Constanţa, în dosarul nr.3631/118/2020 şi rejudecând:
În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție raportat la art. 297 alin.1 C.pen., cu aplicarea art. 309 C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen., condamnă pe inculpatul NICOLAESCU ADRIAN VIOREL, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos material, la pedeapsa de 4 ani închisoare, pedeapsă ce urmează a fi executată conform art. 60 C.pen., prin privare de libertate, potrivit legii privind executarea pedepselor.
În baza art. 67 alin. 1 şi 2 şi art. 65 alin. 1 C.pen. interzice inculpatului ca pedeapsă complementară (pe o perioadă de 5 ani) şi accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen.: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția de prefect sau de membru al Comisiei pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor; dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
În baza art. 397 alin.1 în referire la art. 25 C.p.p., admite acțiunea civilă şi obligă pe inculpatul NICOLAESCU ADRIAN VIOREL, în solidar cu partea responsabilă civilmente INSTITUŢIA PREFECTULUI JUDEŢULUI CONSTANŢA, la plata către partea civilă Rădulescu Zoea a sumei de 3.138.028,23 lei daune materiale şi a sumei de 3000 lei daune morale.
În baza art. 404 alin.4 lit.c) C.p.p., menţine măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 266/P/2016 din data de 13.02.2020 a P.Î.C.C.J. – D.N.A. – Serviciul Teritorial Constanţa, instituită cu privire la bunurile mobile şi imobile ale inculpatului NICOLAESCU ADRIAN VIOREL, până la concurenţa sumelor de 3.138.028,23 lei şi 3000 euro.
În temeiul art. 274 alin. 1 C. proc. pen., obligă pe inculpatul NICOLAESCU ADRIAN VIOREL la plata cheltuielilor judiciare către stat în primă instanţă, în cuantum de 12600 de lei (dintre care 4000 lei aferente urmăririi penale).
În baza art.275 alin.3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea hotărârii la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 30 aprilie 2025.
se arată în minuta judecătorească
Procurorii îl acuză pe Nicolaescu pentru că ar fi împiedicat eliberarea unor titluri de proprietate asupra unui teren de 19 hectare, în favoarea unei persoane care câștigase deja în instanță acest drept.
Ce spun procurorii
În perioada martie 2016 – iulie 2017, inculpatul Nicolaescu Adrian Viorel, în calitatea menționată mai sus, și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de lege, în sensul că ar fi făcut toate demersurile pentru a împiedica eliberarea unor titluri de proprietate către o persoană care obținuse anterior recunoașterea judecătorească a drepturilor sale, pentru o suprafață de 19 hectare de teren amplasat în municipiul Constanța, pe malul lacului Siutghiol.
Concret, inculpatul Nicolaescu Adrian Viorel:
– ar fi trebuit să valideze propunerea Comisiei Locale Mihail Kogălniceanu, aspect pe care l-ar fi refuzat în mod nejustificat,
– ar fi trebuit să ia act, de îndată, de desființarea titlurilor persoanei neîndreptățite și să emită titlurile de proprietate, astfel cum au stabilit definitiv și irevocabil instanțele de judecată,
– ar fi împiedicat, pe toată durata mandatului său, emiterea titlurilor de proprietate, prin restituirea documentației, prin refuzul de a valida propunerea Comisiei Locale Mihail Kogălniceanu și prin omisiunea intenționată de a efectua orice minim demers pentru emiterea titlurilor.
Independent de cele prezentate mai sus, în anul 2011, Primăria municipiului Constanța a expropriat cca 2,3 hectare din cele 19 hectare, proprietatea persoanei vătămate. Primăria a emis în acest sens o Hotărâre de Stabilire a Despăgubirilor prin care s-a dispus plata sumei de 240.465 euro către persoana care își va proba dreptul real asupra terenului expropriat.
Persoana vătămată a aflat despre expropriere în anul 2015 și s-a adresat Primăriei municipiului Constanța cu o cerere de eliberare, în favoarea sa, a sumei de 240.465 euro. Suma nu a fost însă eliberată, întrucât persoana vătămată nu avea titluri de proprietate pentru terenul expropriat.
Precizăm că, până la terminarea mandatului de prefect al inculpatului, terenul în cauză s-a aflat în posesia unei persoane căreia instanța de judecată i-a anulat toate titlurile de proprietate.
Prin demersurile precizate mai sus, inculpatul ar fi privat persoana respectivă de dreptul său de proprietate, recunoscut de instanța de judecată, asupra terenului respectiv, evaluat la aproximativ 6.460.000 euro, dar și de suma de 240.465 euro cuvenită pentru exproprierea unei părți din acest teren, asigurându-i totodată folosința terenului în suprafață de 19 hectare persoanei care l-a „deținut” în condițiile menționate mai sus.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție..
precizează DNA
