Andrei Oniscu, studentul care ar fi intenționat să-i dea foc unui profesor la Universitatea Ovidius, așteaptă vineri, 11 iulie, două decizii importante din partea instanței. Tribunalul Constanța urmează să ia o decizie în dosarul principal după ȘAPTE amânări de pronunțări. De asemenea,tot vineri, la Tribunalul Constanța s-a discutat modificarea conținutului în contextul arestului la domiciliu.
UPDATE
Oniscu Andrei a cerut magistraților să poată părăsi domiciliul. Magistrații au aprobat cererea.
Context
Miercuri, 30 aprilie, a avut loc ultimul termen în dosarul studentului care și-ar fi incendiat profesorul la Universitatea Ovidius. De-a lungul procesului, au fost citați martori, precum profesorul care acuză că a fost incendiat, dar și alte cadre didactice care erau pe hol la momentul incidentului. La un termen anterior, partea vătămată a precizat că nu ar fi de acord să fie testat poligraf. Tot la un termen anterior, Oniscu a precizat că regretă și că a realizat că a avut o reacție exagerată.
Ce spun anchetatorii
Prin ordonanţa din data de 27 iunie 2024 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul O.A., acuzat pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor şi care a fost reţinut pe timp de 24 de ore în cursul aceleiaşi zile.
Din probatoriul administrat până în prezent a rezultat, ca stare de fapt prezumtivă, că la data de 27 iunie 2024, în jurul orelor 1100, după ce nu a fost promovat la un examen tip restanţă al Facultăţii de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii Ovidius din Constanța, inculpatul a revenit în laboratorul în care se afla profesorul examinator, persoana vătămată A.A., ocazie cu care cu intenţie a stropit-o cu spirt medicinal dintr-un recipient de 0,5 litri şi i-a dat foc cu o brichetă, după care a blocat uşa sălii de curs pentru a o împiedica pe persoana vătămată să iasă din laborator. Datorită prezenţei de spirit a persoanei vătămate, care s-a ferit când a fost stropită şi a reuşit să stingă rapid flăcările de pe mâneca tricoului său şi de pe podea, aceasta nu a suferit arsuri pe corp în urma acţiunii de violenţă a inculpatului, astfel că nu a necesitat îngrijiri medicale.
Cu ocazia audierii, inculpatul a recunoscut comiterea faptei reţinute în sarcina sa, însă a invocat că doar încercase să o sperie pe persoana vătămată şi să se răzbune pe aceasta din cauză că îi dăduse nota 4 la examen. Urmează ca inculpatul să fie supus unei expertize medico-legale psihiatrice, pentru a stabili dacă la data comiterii faptei a acţionat cu discernământ.
În cursul zilei curente procurorul de caz a formulat propunere de arestare preventivă a inculpatului pentru următoarele 30 de zile, propunere ce a fost trimisă spre soluţionare judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Constanţa.
Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale, reţinerea, arestarea preventivă sau trimiterea în judecată reprezintă etape şi măsuri în cadrul procesului penal, reglementate de Codul de procedură penală, care nu pot în nicio situaţie să înfrângă prezumţia de nevinovăţie de care se bucură oricare justiţiabil.
Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală”
au transmis anchetatorii la acea vreme
